Titlu

Chiril Gaburici a oferit termen de o săptămână companiei Evrascon pentru soluționarea problemelor financiare
05/30/2019 - 17:07

„Nu mai vrem declarații, solicit ca în decurs de o săptămână să ne prezentați care este situația financiară reală a companiei și dacă dispuneți de capacitățile financiare necesare pentru a finaliza lucrările de reparație. Vrem să vedem banii pe cont, și să ne convingem de capacitățile tehnice și financiare cu care veți duce la bun sfârșit lucrările. În caz contrar vom fi nevoiți să analizăm fiecare contract în parte și să purcedem la rezilieri”. Declarația a fost făcută de ministrul Chiril Gaburici la întâlnirea cu conducerea companiei Euro-Asian Construction Corporation EVRASCON JSC din Azerbaijan.

Ministrul le-a oferit un termen de o săptămână, ca aceștia să găsească soluții pentru îmbunătățirea situației financiare. Mai mult, Chiril Gaburici a solicitat conducerii companiei să achite salariile tuturor muncitorilor, pentru a putea continua procesul de lucru.

„Nici noi, nici finanțatorii și nici cetățenii nu sunt mulțumiți de aceste stopări și întârzieri a lucrărilor, demarate încă în anul 2014. Scopul nostru nu este de a vă penaliza, vrem doar să respectați etapele de execuție și să construiți un drum calitativ după toate normele impuse de contract”, a menționat ministrul,

Reprezentanții companiei EVRASCON au menționat că, volumul de lucru actual depășește volumul de lucru proiectat inițial: „La moment pe drumul național – R1: Chișinău-Ungheni-Sculeni lucrările sunt pe ultima sută de metri, în scurt timp acestea vor fi finalizate. În ceea ce privește drumul  R33 – Hîncești-Lăpușna rata de execuție a lucrărilor este mai mică de 50%. Depunem toate eforturile pentru a găsi o cale în rezolvarea problemelor financiare pe care le întâmpinăm și vă promitem că vom veni cu soluții viabile”.

Compania Euro-Asian Construction Corporation EVRASCON JSC din Azerbaijan, este responsabilă de reparația a 80 de km din drumurile naționale – R1: Chișinău-Ungheni-Sculeni și R33: Chișinău-Lăpușna, finanțate cu circa 56 de milioane de euro din surse externe prin Banca Europeană de Investiții și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare.