Titlu

INTERVIU / Calmîc: Datoriile Chișinăului și Tiraspolului sunt separate chiar și pe facturile Gazprom
02/20/2017 - 08:50

Autor: Pavel Maftei/Foto: Constantin Grigoriță

(https://deschide.md/ro/stiri/economic/7675/INTERVIU--OCalm%C3%AEcDatoriile-Chi%C8%99in%C4%83ului-%C8%99i-Tiraspolului-sunt-separate-chiar-%C8%99i-pe-facturile-Gazprom.htm)

 

 

Chiar dacă la începutul anului 2016 atât donatorii externi prognozau că PIB-ul va crește cu 2%, anul trecut a fost încheiat cu o creștere economică de peste 4 la sută, potrivit Ministerului Economiei. Cărui fapt se datorează acest lucru, ce așteptări are Ministerul Economiei în 2017, cum vom putea achita datoria la gazele naturale dar și de ce se tem investitorii străini să vină în Republica Moldova ne vorbește prim-vicepremierul, ministru al Economiei, Octavian Calmîc, într-un interviu acordat portalului de știri Deschide.MD. Nu rămâne neabordată nici relația cu Gazprom, ideea de a vinde Air Moldova, sau interconectarea la sistemul românesc de energie electrică.

„În 2016 este așteptată o creștere economică de peste 4%, în pofida barierilor impuse de Federația Rusă la exporturi”.

 

Reporter: Cum comentați, din punct de vedere economic, anul 2016 pentru Republica Moldova? Unii experții susțin că rezultatele bune se datorează unui an agricol bun și nu intervențiilor statului.

 

Octavian Calmîc: Sunt mai multe elemente care țin de dezvoltarea economică pentru anul 2016. Pe de o parte, noi am fost axați pe reforme pe stabilizare a situației. Din acest punct de vedere, am venit cu un șir de îmbunătățiri a mediului de afaceri. Aici vorbim de simplificarea procedurilor de efectuare a businessului, de acel moratoriu pentru controale, de anularea a peste 100 de acte permisive. Deci, am scăzut din această presiune asupra businessului, obținând astfel un climat investițional şi de afaceri mult mai atractiv. Pe de altă parte, ne-am preocupat să asigurăm o stabilitate macroeconomică. În acest sens, ne-am concentrat pe proiecte investiționale, ca să dovedim că Republica Moldova, la nivel regional, este destul de atractivă și competitivă. Au fost lansate mai multe proiecte investiționale, care urmează să fie lansate în 2017 și să contribuie la dezvoltarea economică. Al treilea element a fost să asigurăm această creștere durabilă. După rezultatele preliminare ale Biroului Național de Statistică, eu cred că trebuie să ne așteptăm la o creștere a PIB-ului în 2016 de peste 4 %, chiar dacă, la începutul anului, noi – dar și donatorii noștri care ne monitorizează – aveam o prognoză de 2%. Oponenții, în genere, ne prevesteau o descreștere economică. Până la urmă, suntem pe trend ascendent, care va fi menținut și în anul 2017, având în vedere toate contribuțiile și toate efectele în timp care vin de pe urma reformelor. Mai mult ca atât, și rating-uri internaționale arată o îmbunătățire la nivelele macroeconomic, al reformelor, sectoarelor şi multor altor elemente conexe. Sunt convins că în 2017 ratingul de țară – care este apreciat de Moodys, Banca Mondială și structurile sale – va demonstra o îmbunătățire net superioară situației din 2016. Trendul, repet, este pozitiv, doar că noi trebuie să-l menținem și să-l susținem cu diferite reforme care de fapt și sunt pe agenda guvernului.

 

Reporter: Ați declarat anterior că doriți să majorați exporturile în următorii ani până la 80 – 85 la sută. Cum anume? Spre ce piață vor fi orientate aceste exporturi?

 

Octavian Calmîc: Având în vedere datele statistice din anul precedent, noi am reușit să asigurăm o creștere a exporturilor de 4%. Sigur că această tendință de intrare pe piața europeană va fi menținută și în anii următori. O contribuție majoră la creșterea exporturilor așteptăm și după includerea produselor de origine animalieră în categoria produselor eligibile exportate în UE. Pe de altă parte, va fi o corecție și de preț, pentru produsele cerealiere și cele de bază, exportate în UE. Vom asigura și un alt lanț valoric pe care vom încerca să-l aducem cât mai aproape de consumatori, spre a le oferi posibilitatea de a beneficia de prețurile practicate pe piața europeană. Avem speranțe mari privind reluarea exporturilor în spațiul CSI, în special în Federația Rusă și Ucraina. În Ucraina lucrurile, la nivel macroeconomic, au o tendință de stabilizare și suntem în niște relații nu numai economice, dar și politice destul de pozitive, care ar trebui să stimuleze și schimburile comerciale.

 

Reporter: Acordul cu Federația Rusă, semnat anul trecut, în noiembrie, vrea să însemne, după unii, că vreți o restabilire completă a relațiilor economice cu Rusia. Sau, totuși, veți miza pe reorientarea producătorilor noștri către altă piață?

 

Octavian Calmîc: Cu Federația Rusă încă nu s-au anulat barierele tarifare și ne-tarifare aplicate din 2014 față de Republica Moldova, dar, cel puțin există, un dialog la nivel de experți, la nivelul diferitor instituții guvernamentale şi care ne face să credem că, în timpul apropiat, lista de companii ce exportă produse alimentare și alcoolice va fi extinsă. Chiar de săptămâna aceasta un șir de companii noi au trecut evaluarea din partea Rospodrepnadzor: mai bine de 10 producători de băuturi alcoolice au fost evaluați și urmează să fie introduși în lista companiilor care își vor putea exporta produsele în Rusia. Suntem convinși că o să reușim să readucem pe agenda noastră de negocieri anularea deplină sau parțială a taxelor vamale aplicate produselor noastre în Federația Rusă. Noi prognozăm, pentru 2017, o creștere a exporturilor de circa 10%. Dorim să restabilim pe toate dimensiunile relațiile cu Federația Rusă. Nu avem o abordarea selectivă sau sectorială. Ne dăm seama că nu se va întâmpla imediat, dar vom lucra pe fiecare sector, ca să dovedim că sistemul nostru este rigid și este credibil în tot ce facem.

 

Reporter: Multe companii din Republica Moldova exportă în România în regim angro, iar de acolo produsele moldovenești sunt exportate pe piața europeană. Ce ne împiedică să exportăm în șine pe această piață? Cu alte cuvinte, de ce nu este valorificat potențialul de export al produselor fabricate în Moldova?

 

Octavian Calmîc: Produsele exportate în România trebuie să respecte normele europene. Acum, în unele situații, are loc exportul de materie primă, care, ulterior, este procesată sau reambalată conform altor parametri. Sau sunt niște amestecuri de produse care, ulterior, sunt exportate pe piața europeană. Acest lucru se întâmplă de exemplu cu miezul de nucă, cu mierea de albini, care se exportă angro şi ulterior se fac partide omogene, se ambalează în borcane mai mici sau în borcane mai mari și sunt plasate în rețele sub branduri europene. Lucru care noi, desigur, încercăm să-l preluăm. Este, de fapt, un proiect care va fi lansat în curând la noi şi prin care vom reuși, sper, ca toate aceste procesări să le facem în țară. Oricum, cum spuneam, controlăm mai mult lanțul valoric şi încercăm să fim, cu produsele noastre, cât mai aproape de consumator, ca să admitem ocultarea originii produsului. Noi vrem să ieșim pe piață cu produse fabricate în Republica Moldova, aceasta e strategia noastră și, prin tot ce facem cu fondurile de susținere a businessului, vine tocmai să încurajeze astfel de produse. În concluzie: dorim să avem mai puțină materie primă exportată, dar mai mult produse semifabricate sau produse fabricate proprii. Asta ne va da și o valoare mai mare: cu cantități mai mici să avem valoare mai mare la export.

 

„Datoria regiunii transnistrene este separată de cea a Republicii Moldova, acest lucru este fixat și în facturile transmise de Gazprom”.

 

Reporter: Premierul Filip a făcut o propunere Gazpromului privind restructurarea datoriei istorice la gaz. La câteva zile diferență, unele publicații din Rusia scriau că Gazprom nu este de acord cu propunerea Chișinăului. Cum comentați acest lucru în calitatea dvs. de observator al Moldova GAZ – societate în care pachetul majoritar aparține gigantului rus?

 

Octavian Calmîc: Nu vreau să comentez ce spune presa rusă. Dar pot spune ceva despre subiectele abordate în cadrul discuțiilor la care am participat. Săptămâna trecută a avut loc o ședință ordinară a Consiliului de administrare al Moldovagaz, al cărui președinte este vicepreședintele Gazprom. A fost o agendă cu mai multe subiecte. Am insistat să includem în ordinea de zi reeșalonarea datoriei pe care o au agenții economici din R. Moldova față de Moldovagaz. Aici vorbim de un complex termoenergetic. Întreaga datorie se însumează la 750 de milioane de dolari. E o datorie istorică: vine din anii '90 încoace. Sunt doar penalități aplicate la datorie vechi. Strategia noastră este formată pe diferite elemente. Pe de o parte, să revedem penalitățile, pe de altă parte, să venim cu niște instrumente financiare din partea Băncii Mondiale. Căci ne dorim să răscumpărăm sau să reeșalonăm această datorie. Ce ține de autoritățile din stânga Nistrului, este un subiect care figurează pe toate facturile pe care noi le primim de la Gazprom și această evidență separată se duce de mult timp și nicidecum nu a fost un subiect de negociere și nici nu a fost un subiect de discuții. Sigur că aceste datorii, mă refer la ambele părți, reprezintă niște riscuri pentru Republica Moldova, însă ele sunt minore. Vreau însă să reamintesc un subiect care anterior nu a fost discutat și nu a fost scos în evidență. Acesta ține de necesitate de implementarea pachetului 3 energetic. Pachete de legislație care au fost votate de Parlament la începutul acestui an și urmează să fie implementate pe parcursul anului 2017 – 2018. Acestea presupun restructurarea în întregime a pachetului de companii care cad sub incidența Moldovagaz. Astfel urmează să apară companii profilate pe transportul de gaze, distribuția și furnizarea de gaze. Acum nu avem o astfel de structură. Avem întreprindere-„mamă”, cu un șir de companii-„fiice”, stabilite regional, lucru care urmează să fie reorganizat pe alte principii. Pe de altă parte, trebuie revăzută și forma de reflectare în datele contabile a acestei datorii a raioanelor de est a Republicii Moldova. Subiectul acesta va fi discutat și pe parcursul anului 2017. Până la urmă este o datorie care este recunoscută de autorități, dar ea urmează să fie reflectată corect din punct de vedere contabil.

 

Reporter: Nu ar putea fi o soluție ca acțiunile de la Tiraspoltransgaz să treacă în gestiunea Moldovagaz?

 

Octavian Calmîc: Mandatul acestor acțiuni este deja a Gazpromului. Ei au eliberat o astfel de procură pentru Gazprom, ca să gestioneze cele 14% din acțiuni în numele lor. Costul acestor acțiuni este insuficient pentru a le acoperi datoriile. Oricum, evidența se ține separat: datoria agenților economici din R. Moldova și datoria administrației de la Tiraspol. Datoria, de fapt, este a unei companii-„fiice” a Moldovagaz —Tiraspoltransgaz, în valoare de aproximativ 5,8 miliarde dolari.

 

Reporter: Ați propus – cu titlu de lichidare a datoriilor Republicii Moldova față de Gazprom – ca MoldovaGaz să preia gestiunea conductelor de la magistrale spre consumatori. Nu e oare un mod expropriere, fiindcă lumea a achitat construcția acestor conducte? Care sunt celelalte propuneri pentru lichidarea datoriei?

 

Octavian Calmîc: Sunt discuții care durează de mai bine de 10 ani. Noi am făcut și o evaluare a gazoductelor de presiune joasă și de presiune medie, aflate în folosință la Moldovagaz. Acest lucru noi îl gândim ca o soluție de acoperire a datoriei Republicii Molodva, nicidecum pentru datoria din raioanele de est. Pentru datoria noastră, cu acel instrument financiar despre care am vorbit, urmează să negociem cu Gazprom. Sigur ne așteptăm că și Gazprom va fi flexibil și acele datorii să fie anulate. Referitor la conductele de gaz: nu există un mecanism de compensare: cheltuielile pentru gazificarea țării în anii 2005-2007 vor merge în contul datoriilor. Oricum, până la urmă tot cetățenii au beneficiat de aceste investiții care au fost făcute de Moldovagaz și Gazprom. Pe de altă parte, oamenii care au investit în magistralele interne din diferite localități nu au capacități de mentenanță și deservire tehnică. Sunt cheltuieli curente care trebuie contabilizate și, până la urmă,, mai bine ar fi să evaluăm aceste bunuri, să le transmitem în contul unei datorii care, iarăși, a fost creată de noi toți datorită faptului că tarifele nu au fost ajustate la timp. Au fost mai multe elemente de procedură. De aceea nu se discută un element de compensare.

Reporter: Recent a fost numită noua conducerea a Moldovagaz. Este adevărat ca s-a negociat, cum susțin unele voci, candidatura lui Botnari? Dacă da, care a fost „prețul"?

 

Octavian Calmîc: Contractul de muncă cu precedentul director al Moldovagaz a expirat la începutul lunii decembrie anul trecut. De atunci până în prezent între Gazprom – acționarul principal – și Ministerul Economiei – care reprezintă interesele statului R. Moldova – au fost mai multe discuții pe platforma consiliului de administrare, și în decembrie, și în ianuarie; atât în RM, cât și la Moscova, dar și Sankt-Peterburg. Au fost discutate mai multe candidaturi. Până la urmă, s-a convenit asupra lui Vasile Botnari, o candidatură de compromis pentru ambele părți. Moldovagaz are nevoie de comunicare atât cu instituțiile statului, cu societatea civilă, cu regulatorii, cât și cu partenerii acționari, printre care și administrația de la Tiraspol. El trebuie să asigure acest echilibru. În final, s-a considerat că această candidatură este cea mai potrivită, deci s-a luat o decizie unanimă de a o susține.

 

Reporter: Cât de mult a contat relația domnului Dodon cu conducerea Gazprom în acest proces de negociere?

 

Octavian Calmîc: Nu am astfel de informații. Noi am avut dialogul nostru la nivelul Executivului, atât cu Gazprom, cât și cu acționarii companiei Moldovagaz ca să ajungem la acest compromis.

 

Ce așteptări au BERD, FMI și partenerii de dezvoltare de la economia Republicii Moldova

 

Reporter: Cum a apreciat FMI – care se află într-o vizită de monitorizare în Republica Moldova – activitatea ministerului pe care îl conduceți după semnarea Memorandumului? Ce așteptări au reprezentantul Fondului de la Ministerul Economiei?

 

Octavian Calmîc: Ei au început acum două zile misiunea oficială, care va dura până la 27 februarie. Sunt două obiective de bază. Pe de o parte, să treacă în revistă toate progresele atinse de R. Moldova în acțiunile prioritare fixate în programul cu FMI. Majoritatea acestor acțiuni au fost realizate până la decizia Fondului de intra într-un program cu R. Moldova. E vorba de trei domenii de bază: stabilitatea macroeconomică, reforma sistemului bancar și supravegherea, precum și situația fiscal-bugetară în R. Moldova. Pe dimensiunea Ministerului Economiei sunt mai multe elemente de bază: gestionarea proprietăților publice, eficientizarea gestionării proprietății publice. Avem un proiect de lege nou, care vizează întreprinderile de stat și municipale ce urmează să fie supuse unor audite externe pentru a nu admite creări de creanțe. Pe de altă parte, avem modernizarea și consolidarea capacităților regulatorului în sectorul energetic și revizuirea metodologiilor și tarifelor în sectorul energetic pe două dimensiuni: energia electrică și energia termică. Noi am prezentat ceea ce am făcut până în prezent: dialogul, mecanismul pe care l-am convenit până în prezent și cum va fi reflectată metodologia anului curent. Urmează să aibă discuții cu ANRE care să determine calendarul de evenimente și ce decizii care urmează să fie luate. Sigur că povara discuțiilor va fi pe dimensiune bancară și financiară

 

Reporter: Zilele trecute a venit la Chișinău prim-vicepreședintele BERD. Care au fost dedesubturile vizitei dincolo de comunicarea oficială?

 

Octavian Calmîc: Am trecut în revistă toate proiectele de suport și de finanțare pe care le are BERD în Republica Moldova: sectoarele energetic şi al drumurilor și cel de asigurare cu apă potabilă. Sunt proiecte private. S-a scos în evidență o intensificare interesului BERD pentru proiectele publice și mai puțin pentru proiectele private. O primă sensibilizare a fost să fim axați pe proiecte private, BERD ar putea să vină cu resursele proprii, cu tot pachetul de expertiză pe care îl au ei. Aici trebuie să identificăm companii care sunt eligibile și care ar putea fi clienții BERD-ului sau BEI-ului, în special pe finanțare. Un alt capitol discutat a fost nivelul redus de utilizare a banilor din sectorul public care au fost contractați de la BERD. Aici ține de infrastructura de drumuri și pentru autoritățile locale pentru procesarea deșeurilor menajere. Sigur, sunt motive obiective și subiective de ce nu s-a avansat foarte mult, dar nivelul de absorbție a resurselor alocate de BERD este de 39 %: un indicator mult prea modest pentru necesitățile noastre. De aceea am convenit să constituim un comitet de supraveghere a tuturor proiectelor finanțate de BERD, a proiectelor publice implementate de BERD. Vom încerca să le implementăm astfel, încât la ședința bordului BERD, care va avea loc în luna mai, să arătăm cum au evoluat lucrurile în sectorul bancar, pentru că BERD este și acționar la o bancă comercială din R. Moldova și monitorizează cu atenție evoluțiile bancare. Pe de altă parte, să arătăm progrese în implementare proiectelor publice și private.

 

Reporter: Plecați zilele acestea la București. În ce scop?

 

Octavian Calmîc: În principal, să dăm o continuitate evenimentelor de promovare a țării în ochii businessului străin aflat în România. Noi încercăm să convingem aceste companii să se extindă în R. Moldova, beneficiind de ce le putem oferi: ZEL-uri, parcuri economice, facilități fiscale și, ca un recent instrument pe care îl promovăm, subvenționarea locurilor de muncă create. Planificăm să alocăm până la 50000 de lei cu titlu de subvenții din partea statului pentru fiecare 100 de locuri de muncă create. Este un instrument comensurabil cu alte instrumente aplicate în regiunea balcanică și asta crește atractivitatea noastră. Pe de altă parte, am o agendă bilaterală cu ministrul Energiei și Economiei din România. Suntem în așteptarea unei decizii din partea guvernului României privind alocarea celor 1,8 mln. euro pentru interconectarea electrică în partea de sud, Isaccea-Vulcănești, și a stației „back to back”. Pentru că avem asigurată finanțarea acestei interconectări, nu şi pachetul tehnic, de aceea subiectul a fost promis anterior și pe platforma comisiei mixte cu România, pe care am avut-o în noiembrie la Chișinău. Urmează ca o decizie să fie luată de guvernul român și o decizie similară, guvernul Republicii Moldova.

 

Investitorii străini văd în Republica Moldova un potențial mare dar se lovesc de unele bariere

 

Reporter: Ministerul Economiei și-a anunțat intenția de a trece aeroportul Mărculești în gestiunea sa. Care sunt motivele care au stat la baza acestei decizii? Aeronavele militare vor putea folosi aeroportul dacă va fi unul civil?

 

Octavian Calmîc: Este o necesitate, pentru că noi suntem responsabili de multe proiecte investiționale. Am încercat mai mulți ani de zile să promovăm Mărculeștiul ca o destinație a investițiilor străine în R. Moldova. Având în vedere statutul pe care îl are aeroportul, adică unul dublu, de aeroport militar și civil, aplică reguli severe la nivel internațional dar și local. De aceea mulți dintre acești investitori nu doresc să facă astfel de investiții. Mai mult ca atât anterior s-a decis ca să fie organizată o Zonă Economică Liberă care respinge un șir de proiecte investiționale. De aceea noi considerăm, după discuțiile cu investitorii din China, dar și Emiratele Arabe Unite și din alte țări care doresc să transforme a acest aeroport într-un hub regional în domeniul aviatic, că mai bine ar fi dacă aeroportul ar trece în gestiunea Ministerului Economiei. În plus, decizia este fortificată și prin situația economico-financiară a companiei. Ei nu au active care ar putea fi date în locațiune, de aceea se impune o decizie mai radicală. Desigur că nu vom ignora implicarea altor instituții. Activitatea militară pe aeroport nu va fi exclusă, doar că ea va fi una secundară a unui aeroport civil. Baza militară va fi o entitate mică a aeroportului.

 

Reporter: Ce active preconizați să scoateți la privatizare în anul 2017? De ce investitorii nu se grăbesc să cumpere activele pe care le-ați scos la vânzare în 2016?

 

Octavian Calmîc: În 2017 preconizăm trei runde de privatizări. Următoarea rundă va fi organizată în prima jumătate a lunii martie. La această rundă vor expuse acele active care nu au fost privatizate în 2016, cu o ușoară reducere a valorii activelor. Pentru rundele doi și trei pregătim active mult mai interesante și mai atractive. Am solicitat și o expertiză internațională spre a le reevalua valoarea și a ne propune o metodă de a evita discuțiile de prisos în societate. De fapt, vrem să oferim o platformă internațională de supraveghere, ca să evităm toate speculațiile. Vorbim de companii cum ar fi: Air Moldova sau Moldtelecom sau de cele din sectorul energetic care, totuși, necesită o abordate mai specială decât cea tradițională, prin bursa de valori. Constrângerile de bază sunt: evaluările foarte mari, Investitorii străini dar și locali nu sunt gata să ofere banii trebuitori, având în vedere că activele sunt învechite moral și fizic. De multe ori în cadrul acestor active sunt diferite cozi istorice, care scad din atractivitate. Noi trebuie să ne limităm la companii de talie medie, de nivel regional. Cel puțin în acest an vor fi realizate două, trei platforme economice mari, de 100 – 120 de milioane de investiții, și, în a doua jumătate a anului, așteptăm să fie lansate în procesul economic. Chiar și în cadrul vizitelor de la București vom discuta cu anumite companii turcești, încercând să le convingem să se extindă și în R. Moldova. Problema este accesul și lipsa forței de muncă pregătită pentru astfel de lucrări. Ei nu au timp să investească în instruiri, în fel de fel de recalificări. Dacă nu există forță de muncă calificată în R. Moldova, ei vor, cel puţin, o flexibilitate mai mare atât la nivel de implementare, cât și la cel legal pentru a veni cu forță de muncă de import. Și aici trebuie să vedem cu putem veni în întâmpinarea lor.

 

Reporter: Ați menționat compania Air Moldova. De ce ați luat decizia să fie scoasă la vânzare?

 

Octavian Calmîc: În primul rând, conform legii 121, ea nu este în lista activelor nepasibile de privatizare. În al doilea rând, ea a fost introdusă în lista celor pasibile privatizării. Noi considerăm că acest sector are un potențial mult mai mare decât are în prezent Air Moldova și un partener sau investitor strategic pentru Air Moldova nu ar strica. Noi primim foarte multe reclamații vis-a-vis de activitatea acestei companii. În plus, situația economico-financiară a acestei companii, examinată în retrospectivă, denotă o înrăutățire a mai multor indicatori, de aceea noi examinăm posibilitatea privatizării în anul 2017. Doar că ea este o companie destul de sensibilă și va fi supusă unei expertize din partea experților internaționali.

 

Reporter: Compania Kaufland și-a anunțat anterior intenția de deschide o rețea de magazine în Republica Moldova; acum vedem că procesul este tărăgănat. Din ce cauză?

 

Octavian Calmîc: Eu am avut, la nivel de instituție, un singur contact cu Kaufland: în primul trimestru al anului trecut. Până la urmă, apariția Kaufland-ului ține de decizia autorităților locale din municipiul Chișinău. Am înțeles că ei au interacționat mai mult. Sunt convins că ei vor veni,, doar că termenii s-au deplasat un pic și ambițiile s-au mai schimbat. Noi așteptăm în 2017 – 2018 să fie deschise trei magazine. Și eu cred că acest lucru o să fie și o presiune suplimentară și o competiție mai sănătoasă cu rețelele comerciale existente. Totodată, sunt sigur că producția autohtonă din Republica Moldova se va regăsi pe rafturile acestor magazine.

 

Reporter: Vă mulțumim.