Titlu

Interviu cu ministrul Economiei, Stephane Bride
03/20/2015 - 14:26

Ministrul Economiei, Stephane Bride, a oferit un interviu pentru Agora. În cadrul acestuia, oficialul a vorbit despre vizita recentă de la Bruxelles, acțiunile ce urmează a fi întreprinse de minister pentru implementarea DCFTA și sporirea calității producției autohtone. Totodată, Bride s-a expus și asupra situației actuale de la Banca de Economii și întreg sistemul bancar. Înterviul integral îl puteți vedea mai jos.  

 

Agora: Dle Ministru Stephane Bride, ați revenit recent dintr-o vizită de la Bruxelles. Cu ce noutăți veniți din capitala europeană? Cu ce ochi privesc autoritățile de la Bruxelles noul Guvern minoritar de la Chișinău?

 

Stephane Bride: Vă răspund sincer: am revenit mult mai optimist decât plecasem. În ultima perioadă, spaţiul nostru mediatic este dominat de opinii pesimiste şi tot felul de prognoze apocaliptice, descurajatoare pentru cetăţeni. Într-adevăr, perioada prin care trece acum Republica Moldova nu este una de aur, e o perioadă plină de provocări şi dificultăţi, dar sunt sigur că o vom depăşi. Pentru că de asta au nevoie urgent cetăţenii, pentru că ne-am asumat angajamentul şi pentru că avem susţinerea partenerilor europeni.

 

Cât despre cum privesc autorităţile de la Bruxelles Guvernul de la Chişinău, ei au răspus deja la această întrebare în ziua când ne-au asigurat de susţinere şi ajutor în continuare. Urmează să ne îndeplinim angajamentele şi să apăsăm acceleratorul pe implementarea reformelor incluse în agenda de Asociere.

 

A.: R. Moldova are responsabilitatea să implementeze Acordul de Asociere la UE, iar unul dintre capitolele principale e DCFTA. Ce acțiuni concrete planifică să întreprindă Ministerul Economiei pentru implementarea acestui capitol important?

 

S. B.: Acţiunile care urmează să le întreprindă Ministerul Economiei pentru implementarea DCFTA sunt incluse în Planul Național de Implementare a Acordului de Asociere, aprobat prin Hotărârea Guvernului 808 din 7 octombrie 2014. Este un document voluminos şi amplu, ce cuprinde o perioadă de trei ani. Ministerului Economiei îi revine să implementeze un şir de reforme de adaptare a paradigmei economice la prevederile DCFTA, ceea ce la nivel sectorial înseamnă: asigurarea securității energetice a țării și promovarea eficienței energetice și a surselor regenerabile de energie; continuarea procesului de modernizare a sistemului infrastructurii calității; eliminarea constrângerilor de ordin administrativ în mediul de afaceri și asigurarea unui dialog eficient și permanent cu sectorul privat; implementarea politicilor de protecție a consumatorilor și  supraveghere a pieței și racordarea acestora la rigorile europene ş.a.

 

A.: Principala problemă e faptul că businessul moldovenesc încă nu produce mărfuri care să corespundă standardelor europene. Respectiv, avem de implementat la nivel legislativ și instituțional aceste standarde, dar și mai important să pregătim comunitatea de afaceri ca să le poată respecta. Cum aveți de gând să ajutați antreprenorii să sporească nivelul calităţii producției autohtone?

 

S. B.: De fapt, poate nu ştiaţi, cea mai mare vulnerabilitate a produselor noastre în raport cu cele europene nu este numai calitatea. Avem produse foarte bune şi destul de competitive pe pieţele externe. E adevărat că mai avem de muncit şi la aplicarea standardelor de calitate, însă nu în primul rând. Mai prost stăm la capitolul ambalare, marcare, prezentare. Şi vă dau un exemplu. Abia anul trecut am aprobat regulamentul cu privire la utilizarea unităților de măsurare legale precum kilogramul, metrul sau secunda. La fel, este şi cu utilizarea sticlelor ca recipiente de măsurare, sau oricare produse preambalate. Sticlele și produsele preambalate trebuie să ofere consumatorilor certitudinea că produsele comercializate corespund cantităţii indicate pe ambalaj. Volumul și cantitățile acestora trebuie indicate prin marcaje speciale, care să fie echivalente celor utilizate în UE, altfel prezentăm o informație inexactă despre cantitățile produselor. Un alt exemplu sunt fructele și legumele. Conceptul de calitate al fructelor și legumelor, conform standardelor europene, este determinat de aspectul comercial al lor, prin caracteristicile vizuale (prospeţime, calibru, formă şi culoare) şi de condiţionare (sortare, ambalare, etichetare şi prezentare). La prima vedere acestea ar părea lucruri mărunte, însă anume acestea sunt barierele tehnice care îngrădesc accesul mărfurilor noastre pe pieţele externe. Şi în proporție covârşitoare acestea fac diferenţa dintre produsele noastre şi cele europene.  

 

A.: Există riscul ca unele sectoare ale economiei să nu reușească să devină competitive cu companiile din UE, astfel încât mai multe întreprinderi să falimenteze. În ce măsură e realist un astfel de pronostic?

 

S. B.: Riscul falimentării unei întreprinderi din cauza carenţelor de competitivitate este şi va fi întotdeauna unul real.  Deoarece avantajul competitiv este conceptul principal al unei strategiei de afaceri, este principiul de bază în crearea de valoare. O companie nu poate exista în cazul în care nu-şi poate crea nici un avantaj competitiv pentru a face faţă şi a supravieţui concurenţei în primul rând pe piaţa internă şi mai ales pe cea externă. În acest context, deschiderea pieţei noastre pentru mărfurile europene nu este un risc pentru întreprinderile autohtone, dimpotrivă un stimulent pentru a creşte şi a trece la o altă etapă de calitate şi competiţie. Anume competitivitatea întreprinderilor moldoveneşti este obiectivul principal spre care ne îndreptăm toate eforturile, iar partenerii europeni - susţinerea. 

 

A.: Situația de la Banca de Economii afectează grav sistemul bancar și lovește ca un bumerang mai multe ramuri ale economiei. Dvs ați auditat activitatea BEM mai mulți ani. În ce măsură credeți că Dvs personal ați făcut tot posibilul, iar autoritățile au luat deciziile potrivite pentru a redresa situația de la BEM? 

 

S. B.: Situaţia creată în sectorul bancar este într-adevăr una dificilă şi ne afectează pe toţi, atât cetăţenii, mediul de afaceri, cât şi pe noi, cei din instituţiile guvernamentale, care suntem responsabili pentru redresarea ei. În perioada când am auditat BEM am făcut toate rapoartele şi demersurile necesare către acţionarii băncii, dar şi în adresa Băncii Naţionale. În aceste rapoarte, care apropos sunt publice de mult timp, figurează rezultatele constatate de auditori. Alte acţiuni compania de audit nu este în competenţă să întreprindă, deoarece nu sunt prevăzute în contract. În continuare, după prezentarea rapoartelor, acţionarii şi Banca Naţională ar fi trebuit să intervină şi să ia măsuri.  

 

A.: Analizând situaţia actuală de la Banca de Economii, unde credeţi că au greşit instituţiile statului? 

 

S. B.: Situaţia de la Banca de Economii se datorează, în primul rând, managementului ineficient şi defectuos din partea acţionarilor, în special din ultimii cinci ani. În această perioadă au fost acordate cele mai multe credite neperformante care au condus la degradarea băncii. Anume aceste probleme au fost identificate şi raportate acţionarilor şi BNM de compania de audit pe care am condus-o în acea perioadă.

 

A.: Acum un an Guvernul a renunţat la marea privatizare. Mai exact era vorba de înstrăinarea a 13 obiecte de importanță strategică printre care întreprinderile S. A. Aroma, S. A. Tutun-CTC, S. A. Moldtelecom, Compania Aeriană „Air Moldova”. Motivul invocat atunci de ministrul Economiei a fost că nu putea fi asigurat un proces transparent. Care este poziţia dvs faţă de înstrăinarea acestor întreprinderi de stat şi aţi luat în calcul posibilitatea ca în perioada următoare Ministerul Economiei să (re)vină cu o iniţiativă în acest sens? 

 

S. B.: Avea dreptate. Procesul de privatizare trebuie să fie foarte transparent, să implice participarea societăţii civile la şedinţele comisiilor de privatizare, publicarea documentelor aferente obiectului scos la privatizare ş.a. Iar dacă se constată că privatizarea unor obiective importante ale statului n-au condus la rezultatul aşteptat, înseamnă că trebuie de schimbat abordarea în acest domeniu.

 

A.: R. Moldova este o țară fără resurse energetice, iar forța de muncă ieftină e insuficientă pentru atragerea investițiilor străine. De fiecare dată investitorii au temeri că nu avem o justiție independentă, capabilă să fie ca o garanție a banilor investiți în țara noastră. Cum credeți că putem crește investițiile străine în R. Moldova? Ce planuri are MEC la acest capitol?

 

S. B.: Atunci când vorbim despre atragerea investiţiilor opinia mea este că, în primul rând, antreprenorii moldoveni ar trebui să facă primii investiţii în ţara lor. Moldova nu-şi poate baza dezvoltarea durabilă şi un regim investiţional atractiv în mare parte pe condiţiile avantajoase din ZEL-uri şi forţa de muncă ieftină pe care o furnizează spre a crea valoare. Acesta constituie un avantaj competitiv doar pe termen scurt, este vremelnic şi extrem de fragil. Pe termen lung însă, va trebui să identificăm şi să dezvoltăm acele industrii care ne pot conferi avantaje competitive. Acestea derivă în principal din resursele ce le deţinem sau pe care le putem mobiliza, dezvolta, crea, atrage şi care vor trebui exploatate eficient. Gestionarea corectă, responsabilă, planificată strategic, eficientă a resurselor umane, intelectuale, de infrastructură, de producţie, de facilităţi, regenerabile sau consumabile, geografice, etc. trebuie să devină un scop imediat, bazată pe o viziune pe termen lung. Ceea ce avem de făcut este să identificăm ce industrii ni se potrivesc pe term lung, astfel încât ţara noastră să devină competitivă şi să joace un rol economic la nivel regional.

 

A.: Dacă aţi fi într-o discuţie cu un investitor francez, pe ce aspecte aţi insista pentru a-l convinge că Moldova este ţara potrivită pentru dezvoltarea afacerii sale? 

 

S. B.: Vreau să vă spun că am avut deja asemenea discuţii cu potenţiali investitori şi le voi avea în continuare. Îmi planific să fie multe şi să se încheie cu succes. Principalele argumente într-o discuţie cu un investitor, nu doar francez, pentru a-şi aduce afacerea în Moldova sunt condiţiile foarte avantajoase pe care le propunem. La nivel regional, Moldova oferă cel mai bun regim fiscal pentru investitori în cadrul Zonelor Economice Libere, impozitul pe venit constituind 6%-12%. În afară de aceasta, pentru investitorii din ZEL-uri se aplică scutirea de TVA, accize şi taxe vamale dacă mărfurile nu sunt livrate pe piaţa locală şi se admit, pe interior, tranzacţii în valută străină.  În acest fel ei nu sunt afectaţi de fluctuaţiile valutare. Rezidenţii ZEL-urilor care fac investiţii în dezvoltarea infrastructurii economice a zonei de cel puţin echivalentul a 5 mln. USD sunt scutiţi pe o perioadă de cinci ani de impozitul pe venit. De asemenea, investitorilor li se  oferă garanţii în ceea ce priveşte stabilitatea cadrului normativ pentru 10 ani. Asta înseamnă că ei beneficiază de regimul vamal, fiscal ş.a. valabile în momentul efectuării investiţiei şi nu sunt supuşi riscurilor dacă pe parcurs sunt adoptate legi ce înrăutăţesc condiţiile de activitate. Pe parcursul derulării afacerii unui investitor străin i se oferă asistenţa necesară şi tot suportul consultativ din partea Ministerului Economiei şi al administraţiilor ZEL-urilor. Este un avantaj important pentru un antreprenor, care vine dintr-o altă ţară şi are nevoie de ajutor pentru a se adapta la condiţiile locale de ordin legislativ, administrativ ş.a. 

 

A.: Aţi acceptat să părăsiţi mediul privat pentru o funcţie publică. Ce motivaţie aţi avut? Înţelegem că nu salariul de ministru a fost factorul determinant. 

 

S. B.: După cum am mai spus şi cu alte ocazii, sunt în mediul de afaceri din RM de cinsprezece ani, timp în care mi-am încercat puterile în diferite proiecte. Şi pot să vă spun că am reuşit să gust din plin amarul sorţii de antreprenor în Moldova şi să înfrunt toate dificultăţile şi barierele birocratice de care se ciocneşte fiecare antreprenor, mai mare sau mai mic. De fiecare dată mă revoltam, ştiind că există soluţii optime de ameliorare a situaţiei în mediul de afaceri, după exemplul instituţiilor din UE. Aşa, de la revolte şi nemulţumiri în discuţii cu prietenii, am ajuns într-o zi să am şansa să schimb ceea trebuie de schimbat urgent. Pentru că vreau să văd în Moldova o economie performantă, un mediu de afaceri calitativ, ancorat în industrii sustenabile şi competitive pe pieţele externe. Acesta este adevărul, care m-a determinat să accept postul de ministru al Economiei.

 

Vă mulțumim.