Titlu

INTERVIU// Ministrul moldovean al Economiei, pentru RFI: "A venit momentul să luăm în considerare și alte piețe, mai puțin constrângătoare decât UE"
04/15/2015 - 11:24

Embargoul impus de Rusia Republicii Moldova a avut efecte dureroase anul trecut. Schimburile comerciale ale Moldovei s-au redus cu 35%, agricultorii moldoveni au suferit pierderi de 145 de milioane de dolari în 2014. Uniunea Europeană și-a deschis piața pentru anumite produse moldovenești, dar nu compensează încă pierderea pieței rusești. Deși schimburile economice cu UE vor continua să crească, a venit timpul poate ca Republica Moldova să ia în considerare și alte piețe, precum cele din Orientul Mijlociu ori Africa, explică la RFI ministrul moldovean al Economiei, Stephane Christophe Bridé. (Un interviu realizat de corespondenta RFI în Republica Moldova pentru secţia în limba rusă, Maria Levcenko).

 

În aceste zile se vorbește mult despre legea bugetului pe 2015. Oamenii se întreabă de ce nu a trecut această lege de Parlament. Cât este de grav?

 

Cred că e o chestiune importantă, în sensul că suntem deja în luna aprilie, iar bugetul încă nu a fost votat. Era urgent să fie aprobat pentru a putea să ne îndeplinim toate obligațiile pe care le are lunar statul. Era clar, având în vedere criza regională și dificultățile economice – atât cele din interiorul Republicii Moldova, cât și din jurul său - că ar fi trebuit să avem o reacție și să putem să luăm deciziile financiare ce decurg din aprobarea bugetului și din politica fiscală .

 

Cum putem explica transferul de aproape un miliard de dolari din băncile moldovenești?

 

Vă referiți, desigur, la acele transferuri frauduloase care au avut loc la sfârșitul lunii noiembrie, anul trecut. E vorba de o fraudă. E evident că această fraudă rămâne totuși un incident excepțional, izolat, ceva ce se poate întâmpla într-o bancă sau într-o companie. Sunt incidente care nu sunt întotdeauna previzibile și care sunt organizate de infractori. De oameni care au experiență și expertiză pentru acest gen de acțiuni. Realitatea este că aceste tranzacții au avut loc masiv la sfârșitul lui noiembrie prin utilizarea unor scheme extrem de complexe. Aceste scheme au fost analizate de o echipă de anchetatori înalt calificați, din străinătate, care au petrecut circa șase săptămâni pentru a încerca să aibă o imagine de ansamblu asupra a ceea ce s-a petrecut. În a doua etapă, o altă echipă de anchetatori va încerca să refacă traseul acestor sume, să ajungă la beneficiari și în cele din urmă să recupereze o parte din aceste sume.

 

 Înțelegem că ancheta este în desfășurare. Dar când vă așteptați să aveți rezultatele?

 

E o anchetă care se desfășoară în mai multe etape. Prima, bineînțeles, se referă la a defini cât de extinsă este munca de investigație. Apoi, a doua se va derula în săptămânile următoare și implică o nouă licitație pentru a angaja o echipă de consultanți. Poate fi aceeași echipă din prima etapă sau o alta. Iar această echipă va face o analiză detaliată, care poate dura și câteva luni, în funcție de complexitatea problemei.

 

Ce se întâmplă dacă banii nu vor fi găsiți, cum va fi recuperat prejudiciul?

 

Ce este sigur e că Republica Moldova vrea să-i aresteze și să îi pedepsească pe cei care au comis aceste fraude. Eu nu sunt nici judecător, nici anchetator. Vom face absolut toate eforturile pe care le putem face ca să găsim infractorii și pentru a-i pedepsi. În ce privește recuperarea sumelor, e evident că indiferent ce investigatori vor fi mandatați de guvernul moldovean, așteptăm din partea lor rezultate și ne așteptăm să ia urma sumei totale sau măcar parțiale care a dispărut fraudulos din bănci. Sigur însă că nu îi vom penaliza în niciun fel pe deponenți, pe cei care aveau bani în aceste bănci.  Preocuparea actuală a guvernului e ca populația să nu sufere pierderi colaterale. 

 

Banca Mondială a revizuit în scădere previziunile de creștere economică pentru Republica Moldova. Care pot fi consecințele?

 

Consider că actualul context în care ne aflăm vorbește de la sine, că e vorba de contextul intern sau extern. Nu putem să ne prefacem că nu vedem: există un context de criză legat de Ucraina și de Rusia. Banca Mondială, ca și FMI au fost consultate, au fost alături de noi în perioada de pregătire a bugetului. Au observat că suntem hotărâți în privința indicatorilor macroeconomici. Avem șansa de a putea interacționa zilnic cu ei și de a avea opiniile lor asupra alegerilor pe care le facem. Aș spune că bugetul, în forma sa actuală, cum a fost pentru o treime din an, rămâne realist și ne-ar putea permite să creăm o surpriză și să depășim cifrele pe care ne-am angajat să le obținem.

 

Republica Moldova este supusă unui embargou din partea Rusiei. Care sunt consecințele? Există deja cifre?

 

Da. Pentru anul 2014, embargoul a avut mai multe efecte. Primul a fost o scădere cu 35% a volumului schimburilor comerciale în raport cu anul precedent. A fost și o lovitură asupra fermierilor, pe care o putem cifra la 145 de milioane de dolari. Cu toate acestea, embargoul a permis Moldovei, după  semnarea acordului de asociere cu UE, să intre pe piețe noi, cele din Uniunea Europeană. În aceeași perioadă, Moldova și-a mărit cu 10% schimburile comerciale cu Europa. În prezent, 53% din totalul schimburilor comerciale sunt cu UE și mai ales cu România. E evident că această compensare nu a acoperit în totalitate pierderea pieței rusești, însă există o reacție și această reacție se va menține în timp. Republica Moldova trebuie să-și concentreze atenția asupra UE, dar a venit poate timpul să ia în considerare și alte piețe. Unele mai puțin constrângătoare precum cele din Orientul Mijlociu ori Africa spre care Moldova poate exporta constant și în cantități considerabile.

 

 Uniunea Europeană și-a deschis deja porțile pentru anumite produse moldovenești. Este suficient? Ce anume așteptați mai mult din partea blocului comunitar?

 

Uniunea Europeană și-a deschis piața pentru anumite produse din Republica Moldova și în limitele unor anumite cote stabilite. Aceste cote nu sunt încă atinse pentru 2014, de pildă, și sperăm să se prelungească pentru 2015. Ce așteptăm? Să avem un volum de schimburi în creștere. Eu consider că acestea pot crește cu încă 15% în anii următori. De asemenea, am putea avea o creștere de exporturi spre sfârșitul anului pentru produsele de origine animală precum ouăle sau carnea proaspătă.  Noi sperăm ca din al treilea sau al patrulea trimestru din 2015 să fie autorizate pentru export spre UE, după rezolvarea tuturor problemelor ce țin de conformitate cu normele sanitare, fitosanitare și de calitate.

 

Transnistria are și ea probleme economice mari. Care este impactul acestor probleme asupra economiei din Republica Moldova?

 

În 2014, Transnistria și-a mărit, în ciuda condițiilor, cu 93% volumul de afaceri. În prezent, principalii săi parteneri sunt Republica Moldova și Uniunea Europeană. 37% din schimburile comerciale sunt cu Moldova, 44% sunt cu UE și doar 16% dintre schimburile Transnistriei sunt cu statele din CSI.  Rezultatul este că grație sprijinului UE, sperăm că vom  merge mai departe cu dialogul cu Transnistria. Am stabilit deja un grup de lucru între cele două părți și vedem deja efectele. Măcar suntem ascultați, există așteptări și reuniuni tot mai frecvente. Iar cu un sprijin și mai activ din partea UE, ne vom realiza obiectivul: să îi facem să-și dea seama că există interese de ambele părți în implementarea acordului de asociere cu UE.

 

Din partea României, ce așteptați concret? Ce tip de ajutor, ce tip de sprijin?

 

România are un rol-cheie în situația actuală. Pe de o parte, în căutarea de soluții energetice alternative pentru Moldova. România a jucat deja un rol extrem de important prin conectarea gazoductului Iași –Ungheni. Și e doar prima etapă. A doua etapă ar fi să prelungim acest gazoduct de la Ungheni până la Chișinău. România și alte state europene pot juca o carte importantă și aici. Dar căutarea noastră de soluții alternative energetice  se poate referi și la interconectarea rețelelor electrice, pe care o putem face în sud, centru și nordul Moldovei. Și aici, România poate juca un rol esențial pe viitor. 

 

Există voci în Europa care susțin că guvernul moldovean vrea să își încetinească drumul spre Europa. Cum le răspundeți?

 

Nu. Este greșit. Chiar dimpotrivă. Cred că  guvernul are acum două priorități: dezvoltarea economică internă și regională și să accelereze apropierea de UE. O bună dovadă este inclusiv prezența mea în acest guvern. Sunt mai mult decât un intermediar, sunt un participant atât din partea UE, cât și a Moldovei.  Deci asupra acestui punct, Moldova e mai mult decât categorică și a dat un impuls evident atât Moldovei, cât și Europei.   

 

Sunteți de asemenea cetățean francez. Cum vi se pare să fiți ministru al Economiei într-o țară precum Republica Moldova?

 

Sunt însă și cetățean al Republicii Moldova.  De mai bine de un și jumătate. În primul rând, sunt foarte mândru. Am petrecut șase ani în Moldova,  am avut norocul de a putea munci aici, de a mă realiza, de a mă căsători și acum de a fi cetățean moldovean care are nu doar drepturi și obligații, ci și posibilitatea de a-și face auzită vocea. Cât am fost întreprinzător privat, visam să schimb lucrurile, să le îmbunătățesc și iată că mă văd  în situația de a fi la comenzi, la comanda unui minister important. Așa că acum pot eu însumi să fac reforme în scopul de a ușura munca zilnică a antreprenorilor. Sper că viitorul va demonstra că și cetățenia mea franceză a fost un beneficiu pentru moldoveni.