Titlu

INTERVIU// Stephane Bride: Am venit la Minister pentru a accelera reformele și a stimula investițiile străine în Moldova
04/04/2015 - 10:21

În cadrul unui interviu acordat portalului TRIBUNA, ministrul Economiei, Stephane Christophe Bride a vorbit despre cînd și cum a făcut cunoștință cu conducerea Partidului Democrat din Moldova (PDM), ce l-a determinat să accepte funcția de ministru, care au fost primele acțiuni pe care le-a întreprins în calitate de ministru al Economiei, dar și ce își dorește să se schimbe în economia R. Moldova.

T.: Dle Bride, ați fost și sînteți încă o surpriză pentru politica moldovenească. Oferiți-ne detalii despre cum vi s-a făcut propunerea de a face parte din Guvern…

S.B.: Această surpriză a fost posibilă datorită conducerii Partidului Democrat din Moldova. Pentru mine a fost o onoare propunerea făcută de conducerea acestui partid de a ocupa funcția de ministru al Economiei, dar și pe cea de vicepremier în Guvernul Republicii Moldova.

Am fost abordat în contextul în care în PDM aveau loc discuții pentru cooptarea unui expert străin în Guvern și am fost foarte plăcut impresionat de încrederea care mi s-a arătat. A fost pentru mine o recunoaștere majoră a realizărilor mele profesionale în mediul privat.

Sînt conștient că o astfel de ofertă făcută unui specialist european reprezintă o premieră în politica moldovenească și că, tocmai din acest motiv, ea implică foarte multă responsabilitate și determinare. Am acceptat provocarea și iată-mă aici, în funcția de ministru al Economiei.

T.: Cînd și cum ați făcut cunoștință cu conducerea Partidului Democrat din Moldova? Apropo, sînteți membru al acestui partid? Dacă nu, intenționați să deveniți?

S.B.: Îl cunosc de mult timp pe domnul Marian Lupu – încă din 2003, pe cînd era ministru al Economiei. Ne-am întîlnit pentru prima dată la Minister într-o discuție pe teme economice și de atunci am menţinut o relaţie amicală, care durează pînă în prezent. Nu sînt membru al niciunui partid, nu am fost şi deocamdată nu intenţionez să devin. Mă regăsesc mai mult în calitatea de tehnocrat şi mai puţin în cea de politician.

T.: Nu v-a fost frică totuși să acceptați această funcție? Ce v-a determinat să o acceptați?

S.B.: E adevărat că m-am gîndit serios înainte de a accepta funcţia de ministru. Am cîntărit toate riscurile şi dificultăţile cărora urmează să le fac faţă în această perioadă deloc uşoară pentru Republica Moldova, înțelegînd desigur și necesitatea de a mă retrage din sectorul privat odată numit ministru.

După cum am spus şi cu alte ocazii, motivațiile pentru a veni la conducerea Ministerului au fost cele de a accelera reformele, de a ajuta antreprenorii și de a convinge investitorii că Moldova este o destinaţie bună pentru business. Îmi plac provocările profesionale și în experienţa mea am mai avut o provocare similară. În 2010, în România, care în acea perioadă se afla în plină criză economică, am deschis biroul Grant Thornton România. Prietenii mă întrebau dacă sînt sigur de ceea ce fac. Am zis că da, pentru că în orice situaţie de criză există nu doar riscuri, dar şi oportunităţi. Şi de această dată am acceptat provocarea ca să o transform în succes.

T.: Care au fost primele acțiuni pe care le-ați întreprins în calitate de ministru al Economiei?

S.B.: Primul lucru pe care l-am făcut, după cum era şi firesc, a fost o evaluare a activităţii Ministerului, urmată de stabilirea sarcinilor pentru perioada imediat următoare. Chiar în primele săptămîni am iniţiat dialoguri cu partenerii de dezvoltare şi cu comunitatea de afaceri și am început procedura de elaborare a Planului de Dezvoltare Strategică a Ministerului pentru anii 2015-2017. Deci am început lucrul în forţă.

T.: Ce vă doriți să se schimbe în economia R. Moldova? Apropo, cum veți atrage investitorii străini în R. Moldova?

S.B.: Mai mult decît orice îmi doresc un mediu de afaceri calitativ, ancorat în industrii sustenabile şi care să fie competitive pe pieţele externe. La ora actuală, în Moldova există condiţii foarte atrăgătoare pentru investitori. Mă refer în primul rînd la zonele economice libere, parcurile industriale. La nivel regional, Moldova oferă cel mai bun regim fiscal pentru investitori în cadrul zonelor economice libere, impozitul pe venit constituind între 6%-12%. De asemenea, pentru investitorii din ZEL-uri se aplică scutirea de TVA, accize şi taxe vamale dacă mărfurile nu sînt livrate pe piaţa locală şi se admit, pe interior, tranzacţii în valută străină. Rezidenţii ZEL-urilor care investesc în dezvoltarea infrastructurii economice a zonei echivalentul a minim 5 milioane USD sînt scutiţi pe o perioadă de 5 ani de impozitul pe venit. Un avantaj important este că statul oferă investitorilor garanţii în ceea ce priveşte stabilitatea cadrului normativ pentru 10 ani, ceea ce înseamnă că ei beneficiază de regimul vamal, fiscal ş.a. valabile în momentul efectuării investiţiei şi nu sînt supuşi riscurilor dacă pe parcurs sînt adoptate legi ce modifică diverse condiţii de activitate. Un alt avantaj important pentru un antreprenor care vine dintr-o altă ţară şi încă nu cunoaşte legislaţia naţională este asistenţa şi consultanţa acordată de Ministerul Economiei şi de administraţiile ZEL-urilor pe toată durata activităţii.

Noi trebuie să comunicăm mult aceste avantaje economice și, în plus, să simplificăm birocrația.

Potențialii investitori trebuie să cunoască ce le oferă Republica Moldova, iar noi trebuie să-i asigurăm că instituțiile de stat se vor mișca din ce în ce mai bine în relația cu ei – în legătură cu avize, permise, plata taxelor, formalități birocratice de tot felul.

T.: Se vorbește mult despre diversificarea resurselor de energie. În opinia dvs., care este soluția în acest sens?

S.B.: Republica Moldova îşi va putea asigura securitatea energetică la nivel superior prin diversificarea surselor de energie. O variantă fezabilă în acest sens e conectarea la sistemele energetice europene de electricitate şi gaze naturale.

Gazoductul Ungheni-Iaşi este o realizare importantă, care va oferi alternative de aprovizionare pe termen lung prin intermediul conexiunilor existente ale României cu Ungaria, a celei în construcţie cu Bulgaria şi a celei planificate cu Serbia. Ulterior, pînă în 2020, odată cu dezvoltarea magistralelor de gaze ale Coridorului Sudic şi South Stream, această conductă va oferi conexiunea suplimentară nu doar cu ţările din Balcani. Recent am început importul de gaze din România.

Urmează să facem un efort ca să extindem conducta de la Ungheni pînă la Chişinău și să finalizăm cele două staţii de creştere a presiunii, una pe partea moldovenească şi alta în România. Iar pe partea de interconexiuni la sistemul electric european, preconizăm să construim pînă în 2017 interconectorul Vulcăneşti-Isaccea şi linia electrică Vulcăneşti-Chişinău.

O alternativă de viitor pentru Moldova e reprezentată și de sursele de energie regenerabile. Se ştie că în Europa fotovoltaicele, eolienele şi alte surse naturale de energie au o pondere importantă în consumul total de energie. De exemplu, în România, în 2013, energia regenerabilă a constituit 41% în consumul de electricitate al ţării. De aceea, chiar cred că putem miza pe energia verde.

Nu în ultimul rînd, urmează să identificăm fonduri pentru a investi în capacităţile interne de energie electrică şi transport de gaze pentru a permite funcţionarea stabilă a sistemelor energetice după interconectare.

T.: Sînteți de origine din Senegal, vizitați țara de baștină? Unde locuiesc rudele dvs.?

S.B.: De fapt, doar m-am născut în Senegal. Ţara mea de baştină este Franţa şi părinţii mei sînt francezi. Din 1989 am plecat la studii în Paris. Actualmente, părinţii mei locuiesc în Franţa, iar în Senegal nu mai am pe nimeni dintre rude.

T.: Povestiți-ne mai mult despre familia dvs.. Cum vă petreceți timpul liber? Ce pasiuni aveți?

S.B.: Pentru mine familia este o sursă de dragoste, împliniri, energie. Ea mă mobilizează şi îmi dă forţe în cele mai dificile situaţii. E un spaţiu foarte personal, pe care îl păstrez pentru mine şi cercul cel mai apropiat de rude şi prieteni.

E cunoscut faptul că m-am căsătorit aici în Moldova, cu o moldoveancă, iar împreună avem un fiu. Sîntem o familie obişnuită, la fel ca oricare alta. Muncim toată săptămîna și încercăm pe cît e posibil să dedicăm weekend-ul vieții de familie.

Dacă am timp, îmi place să gătesc ceva deosebit din bucătăria franceză. Pasiunile mele mai vechi sînt motocrosul şi judo-ul. Am fost campionul Moldovei la motocros în 2005 şi am făcut parte din echipa Republicii Moldova la Campionatul European din 2008, care a avut loc în România. Îmi plac de asemenea tenisul, pescuitul şi să merg la cinema.