Titlu

MEI va susține autoritățile raionului Călărași în crearea unei subzone economice libere
11/22/2017 - 17:56

22 noiembrie, Chișinău – Considerăm că raionul Călărași are un potențial pentru dezvoltarea unei platforme industriale și noi vom susține demersurile autorităților locale de creare a unei subzone economie libere în această zonă. Declarația a fost făcută astăzi de viceprim-ministrul, Octavian Calmîc, ministru al Economiei și Infrastructurii, în cadrul vizitei de lucru în această unitate administrativ-teritorială.

 

În cadrul discuțiilor cu conducerea raionului, primarii, șefii serviciilor desconcentrate, precum și cu agenții economici din teritoriu, vicepremierul Octavian Calmîc a menționat că după finalizarea proiectelor de infrastructură de interes național, în special gazoductului Ungheni-Chișinău, care traversează teritoriul raionului, a traseului național și apeductului dintre municipiile Chișinău – Ungheni, precum și altor programe de dezvoltare regională, raionul Călărași va avea o infrastructură excelentă pentru dezvoltarea unei platforme industriale, bazate pe tehnologii  și inovații moderne.  În context, președintele raionului Călărași, Sergiu Artene, l-a informat pe vicepremier că autoritățile raionale deja au identificat circa 50 de hectare, care pot servi drept platformă pentru viitoarea subzonă. Mai mult, Sergiu Artene a menționat că deja se duc tratative cum potențiali rezidenți, care sunt gata să realizeze proiecte investiționale în industria ușoară, agrobusiness, prestare servicii, etc.

 

Discutând cu participanții la reuniune, ministrul Economiei și Infrastructurii, a trecut în revistă principalele obiective ale Guvernului în promovarea și implementarea proiectelor de dezvoltare a țării, precum și programele de perspectivă pentru anul 2018. Referindu-se la proiectele de perspectivă, vicepremierul Octavian Calmîc a accentuat că Executivul va continua implementarea obiectivelor asumate în programul de guvernare, printre priorități fiind realizarea programelor de reabilitare a drumurilor și infrastructurii, politicile sociale și sectorul educațional. Vorbind despre drumuri, Octavian Calmîc  a specificat că la moment Administrația de Stat a Drumurilor  finalizează procesul de diagnosticare a acestora pentru a elabora un plan concret de reabilitare a acestora, de determinare a fondurilor necesare și stabilire a partenerilor de implementare.

 

În cadrul dialogului a fost organizată și o rundă de întrebări-răspunsuri, în cadrul căreia au fost abordate mai multe probleme cu care se confruntă administrațiile locale de nivelul I, agenții economici, serviciile desconcentrate, etc. În procesul dialogului cei prezenți au solicitat revizuire prevederilor legate de taxele exagerate  solicitate de unele instituții pentru proiectarea diferitor lucrări, măsurările cadastrale, restanțele de plăți pentru lucrările efectuate în cadrul diferitor proiecte investiționale, în special finanțate din fondul ecologic, etc. A fost abordată și problema angajării cadrelor în diferite instituții din teritoriu. În opinia celor prezenți este necesară o reformă amplă, care ar asigura atât salarizarea corespunzătoare a specialiștilor, cât și gradul lor de pregătire profesională.

 

O parte din problemele abordate de cei prezenți urmează a fi soluționate în urma consultărilor cu colegii din alte ministere, iar unele au fost scoase de pe ordinea de zi în urma consultărilor cu conducerea raionului. De exemplu, președintele Sergiu Artene a informat primarii că conducerea raionului va prelua cheltuielile pentru auditul energetic la proiectele privind eficiența energetică.

 

 

La Călărași, vicepremierul Octavian Calmîc s-a familiarizat cu activitatea întreprinderilor ”Palplast” , care produce țevi plastice, și ”Codreanca”, specializată în industria ușoară. În cadrul discuțiilor, conducerea și angajații celor două întreprinderii a menționat că susținerea de către mediului de afaceri de către autorități, reformele realizate, în special, privind susținerea antreprenorilor, minimalizarea controalelor și altele, au permis întreprinderilor să desfășoară o activitate mai eficientă, să-și mărească potențialul de producere, etc. De exemplu, întreprinderea ”Codreanca”, la care activează circa 300 de angajați, 75 la sută din marfă exportă peste hotarele țării, preponderent pe piața UE, iar 25% sunt comenzile companiilor care activează pe teritoriul Republicii Moldova.