Titlu

”Obiectivul nostru major constă în asumarea şi implementarea angajamentelor ce rezultă din parcursul european”. Interviu acordat AIS MOLDPRES de către vicepremierul Octavian Calmîc, ministru al Economiei
09/09/2016 - 09:47

Întrebare: Dle viceprim-ministru, ministru al Economiei Octavian Calmîc, Republica Moldova a marcat recent 25 de ani de la proclamarea Independenței, dar există multe voci care spun că țara noastră nu este independentă nici după un sfert de secol. Iar unul din motive este dependența noastră din punct de vedere energetic. Vreau să vă întreb ce se face pentru a înlătura această problemă și mă refer aici la proiectele de interconectare cu rețelele electrice și de gaz ale României și, respectiv, ale Uniunii Europene și când credeți că Republica Moldova va fi independentă din punct de vedere energetic?

 

Răspuns: Problema securității energetice a Republicii Moldova este în lista priorităților Guvernului, precum și a Ministerului Economiei. Desigur, în urma proceselor geopolitice și regionale, care au avut loc în ultimii ani, la capitolul dat ne-am confruntat cu unele dificultăți serioase. Dar, în momentul de față, avem o perspectivă foarte clară și reală de implementare a proiectelor investiționale în domeniul energetic, care vin să creeze o alternativă sustenabilă a livrărilor de energie electrică și gaze naturale de pe piața europeană.

 

Urmare eforturilor echipei ministeriale și a specialiștilor din instituțiile din subordine, astăzi putem constata că populația țării va fi asigurată cu surse energetice în proporție de sută la sută. Mai mult, în urma acțiunilor întreprinse ne-a reușit nu doar asigurarea cetățenilor și agenților economici cu energie electrică și gaze naturale în volume depline, dar și la prețuri mai mici. Și acest lucru este unul foarte important, în situația economică în care ne aflăm. Astfel, la începutul anului am reușit să obținem o reducere la prețul de import al gazelor naturale și energiei electrice de circa 28%, care ulterior au contribuit la diminuarea tarifelor pentru consumatorii casnici.

 

Dar pentru a ne dezvolta și a crea un sistem energetic securizat sub toate aspectele, Ministerul Economiei a întreprins un șir de măsuri care ne vor permite în viitorul apropiat să diversificăm aprovizionarea cu surse energetice a țării noastre. Una din căile de realizare a acestui deziderat sânt proiectele de interconexiune a rețelelor de transport de energie electrică și gaze naturale dintre Republica Moldova și România, care ulterior ne vor oferi și acces la piața energetică a UE.

 

În acest sens, în urma semnării în luna mai 2015 a Memorandumului de Înțelegere între Guvernele Republicii Moldova și României privind realizarea acestor proiecte, a fost creat un grup comun de lucru, care permanent se întrunește și coordonează aceste proiecte, în special, prelungirea gazoductului Iași - Ungheni pe teritoriul Republicii Moldova până la Chișinău, iar în România până la Onești. Tot în cadrul acestor întruniri, pe partea de energie electrică s-au discutat acțiunile viitoare privind realizarea primei interconexiuni asincrone, Isaccea – Vulcănești – Chișinău. În prezent este în curs de realizare studiul de fezabilitate al acestei interconexiuni de energie electrică, realizat de către un consorțiu condus de ISPE.

 

Mai mult, în cadrul recentei întrevederi cu ministrul Energiei al României, Victor Grigorescu, am convenit ca în timpul apropiat să fie elaborat un plan comun, care ar include mai multe activități bilaterale de cooperare în domeniul energetic, inclusiv prin inițierea unor proiecte investiționale în sistemul energetic al Republicii Moldova  cu participarea companiilor din România.

 

Este de menționat că studiile de fezabilitate pentru aceste proiecte investiționale au fost finalizate și Ministerul Economiei în scurt timp va lansa procedurile pentru selectarea companiilor de proiectare a gazoductului Ungheni-Chișinău și a liniei de tensiune înalta Isaccea – Vulcănești – Chișinău cu stație de interconectare back-to-back pe teritoriul Republicii Moldova. Resursele financiare în acest sens au fost identificate.

 

Pentru realizarea cu succes a proiectelor din sectorul energetic a fost instituit și Grupul de coordonare de nivel înalt pentru piața energetică și interconectările sistemelor energetice, cu participarea Băncii Mondiale, Comisiei Europene, Comunității Energetice, BERD, BEI, USAID, României și Suediei.

 

Vorbind despre crearea unui sistem energetic eficient de securitate, vreau să mai menționez că recent Comisia Europeană prin intermediul Secretariatul Comunității Energetice a inițiat un proiect regional de asistență tehnică de patru ani, cu un buget de circa 4,6 milioane de euro, destinat Republicii Moldova, Ucrainei și Georgiei. În cazul țării noastre, obiectivul principal al acestui proiect constă în acordarea suportului necesar autorităților naționale în elaborarea cadrului secundar pentru implementarea legilor aprobate în sectorul energetic ce transpun acquis-ului comunitar, angajament asumat de Republica Moldova în cadrul Tratatului Comunității Energetice.

 

Toate aceste măsuri, precum și multe altele, care urmează a fi implementate, ne fac să credem că, în orizontul anului 2020, Republica Moldova, prin intermediul sistemului energetic din România, va fi conectată la sistemul comunitar.

 

Î.: Dle Calmîc, unul din eșecurile Republicii Moldova în acești 25 de ani este că PIB-ul încă nu a ajuns la cel din ultimii ani ai perioadei sovietice. Care sânt prognozele Ministerului Economiei pentru următorii ani în acest sens și când credeți că am putea ajunge la nivelul anului 1991?

 

R.: Desigur, este foarte bine când ai la dispoziție un reper de la care poți porni în realizarea unor analize, concluzii etc. Și în cazul nostru anul 1991 ar fi un reper bun, dacă nu ar exista câteva momente importante, care nu ne permit să facem o comparație echidistantă și corectă din toate punctele de vedere dintre indicii de atunci și cei de astăzi. Și iată de ce:

 

În primul rând, pe parcursul celor 25 de ani economia Republicii Moldova a trecut de la economia planificată la una de piață. Mai mult, până în anul 1991 datele statistice au cuprins și regiunea din partea stângă a Nistrului, iar o parte considerabilă a întreprinderilor au fost în subordine unională, îndeplinind comenzile în domeniul apărării al Uniunii Sovietice, care raportau rezultatele activității sale direct Moscovei.

 

În aceste condiții, calculele oficiale privind PIB-ul național au fost prezentate doar începând cu anul 1993, fără raioanele amplasate în partea stângă a Nistrului.  În aceste condiții, constatăm că în anul 1999 PIB-ul s-a diminuat cu 41,2%, iar în 2010 - practic s-a egalat cu nivelul anului 1993, constituind 99,1%. În anul 2015, PIB-ul deja a depășit nivelul anului 1993 cu 19,8%. 

 

Dacă e să merg mai departe cu această analiză, aș menționa faptul că, potrivit datelor statisticii internaționale în ceea ce privește PIB pe cap de locuitor calculat în baza parității puterii de cumpărare, pentru anul 2015 acesta a constituit 4638 dolari, comparativ cu 2935 dolari în anul 1993 și 2033 dolari în anul 1999.

 

Î. Ne confruntăm cu o acută criză economică provocată în mare parte de tranzacțiile bancare frauduloase din 2014. Cât va dura această criză?

 

R.: În anul 2015 PIB-ul s-a diminuat cu 0,5%, în special din contul contractării sectorului agricol, valoarea adăugată a căruia s-a micșorat cu 13,8%. Problemele în sectorul bancar au contribuit, în acest an, la deprecierea monedei naționale cu 34,1% (în termeni medii anuali) și, respectiv, la creșterea ratei inflației medii anuale cu 9,7%. Dar, datorită măsurilor întreprinse de către Banca Națională a Moldovei și Guvern, în primele 8 luni ale anului curent, leul moldovenesc s-a depreciat față de perioada respectivă a anului trecut cu doar 8,7%, iar rata inflației anuale, în ianuarie-iulie, a constituit 9,1%, înregistrând o tendință continuă de diminuare.

 

Conform estimărilor pe care le-am făcut în baza Prognozei actualizate a indicatorilor macroeconomici pentru anii 2017 – 2019, elaborate și coordonate cu experții FMI, creșterea PIB-ului în anii 2017-2019 va fi generată de creșterea anuală în termeni reali a producției industriale cu 4,7% şi a celei agricole cu 4,3%, în urma reorientării politicii investiționale spre programe de performanță, modernizării întreprinderilor autohtone, infrastructurii şi dezvoltării micului business.

 

Având la bază aceste tendințe, se estimează că produsul intern brut în anii 2017-2019 va evolua cu o rată medie de circa 3,3% creștere reală anuală. Vor avea loc şi unele schimbări în structura PIB: pe categorii de resurse - va crește ponderea valorii adăugate brute de la 84,8% (în anul 2016) până la 85,7% (în anul 2019); pe categorii de utilizări - se va micșora ponderea consumului final de la 106,2% până la 102,1%, valorii negative a exportului net – de la 27,6% până la 24,7%. Totodată, ponderea formării brute de capital fix se va majora de la 22,9% până la 23,9%.

 

Î.: Și în acest context, care sânt pașii, acțiunile Ministerului Economiei pentru a depăși această criză? Ce proiecte noi există care ar permite dezvoltarea economică a RM?

 

R.: În prezent, obiectivul nostru major constă în asumarea şi implementarea angajamentelor ce rezultă din parcursul european, și anume, implementarea prevederilor Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, inclusiv a Acordului de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător (DCFTA).

 

Implementarea cu succes a acestor documente se va transpune în creșterea exporturilor și stimularea fluxului de investiții străine directe europene în țară; crearea mai multor întreprinderi competitive și dezvoltarea tehnologică a țării; îmbunătățirea siguranței produselor de larg consum și a consumatorilor în particular; consolidarea venitului național și creșterea salariilor. Astfel, urmare implementării DCFTA se preconizează pe termen lung o creștere a PIB-ului cu 5,4%,  a exporturilor cu 16%, a venitului național cu circa 142 milioane euro, a salariilor cu  4,8%. Deci, dezvoltarea relațiilor comerciale cu Uniunea Europeană reprezintă un factor important în procesul de consolidare a economiei naționale și constituie cea mai eficientă cale de modernizare a țării sub aspect economic.

 

Vom continua implementarea măsurilor care țintesc asigurarea unui mediu de afaceri corect şi transparent pentru business. Ne-am propus stabilirea unor reguli clare de joc pentru afaceri, reducerea numărului actelor permisive, excluderea abuzului din partea organelor de control, prin reducerea numărului acestora cu 70 la sută. În acest sens deja au fost operate modificări la cadrul legislativ, a fost  redusă lista actelor permisive cu 114 poziții din cele 416 identificate, sau cu peste 25 la sută. A fost aplicat moratoriul asupra controalelor de stat și stabilit caracterul consultativ al controalelor la întreprinderile mici şi mijlocii pe parcursul a 3 ani. Până la această etapă circa 200 agenți economici au beneficiat de efectele moratoriului, astfel creând-le condiții favorabile pentru dezvoltare.

 

Dezvoltarea sectorului întreprinderilor mici și mijlocii este un alt obiectiv strategic, datorită potențialului acestora de a genera venituri şi locuri noi de muncă, de a promova inovațiile și consolida economia. La ora actuală, întreprinderile mici şi mijlocii în Republica Moldova reprezintă cel mai numeros şi important segment al întreprinderilor, constituind peste 97% din totalul agenților care activează în economia națională.

 

Principiile care ne ghidează în procesul de susținere a dezvoltării acestui sector sânt principiile Small Business Act, și anume: simplificarea barierelor administrative pentru IMM-uri, facilitarea accesului la finanțare, şi creșterea accesului ÎMM-urilor la achizițiile publice şi la fondurile de dezvoltare. Sânt în proces de implementare un șir de programe și mecanisme de susținere a sectorului: Programul Naţional de Abilitare Economică a Tinerilor, Programul de Atragere a Remitențelor în Economie „PARE 1+1”, Programul COSME, Fondul de Stat de Garantare a Creditelor, Programul „Femei în Afaceri”, Incubatoarele de Afaceri din Moldova. Vom continua implementarea acestora și vom crea noi instrumente de stimulare și susținere a sectorului ÎMM.

 

Ne dorim să fim o țară cu o economie competitivă, cu o economie bazată pe producție și un climat investițional atractiv. Vom pune în aplicare mecanismele de atragere a investițiilor în parcurile industriale și zonele economice libere și vom dezvolta aceste platforme. Aceste angajamente sânt asumate într-un set de documente strategice aflate în proces de implementare, precum: Foaia de parcurs pentru ameliorarea competitivității Republicii Moldova, Strategia Națională de Atragere a Investițiilor și Promovare a Exporturilor, Strategia reformei cadrului de reglementare a activității de întreprinzător, etc.

 

Î.: Știm că din cauza ”furtului miliardului” și a incertitudinii politice din 2014, investitorii străini, care și așa erau puțini, au început să ocolească și mai mult Republica Moldova. S-a făcut ceva pentru a le recâștiga încrederea?

 

R.: Desigur, problemele din sectorul bancar au avut un impact asupra credibilității pe plan internațional și asupra imaginii țării, dar nu putem vorbi despre o influență directă asupra investitorilor străini, având în vedere faptul că decizia de amplasare a unei investiții depinde de o mulțime de factori.

 

De altfel, acest lucru este susținut și de datele statistice. Conform acestor date, fluxul net al investițiilor străine directe în economia națională în trimestrul I al anului 2016 a constituit 34,74  milioane dolari SUA, de 1,1 ori mai mult comparativ cu trimestrul IV 2015. Acest lucru se datorează, în mare parte, creșterii venitului reinvestit, ceea ce demonstrează sporirea credibilității investitorilor pentru Republica Moldova. Întreprinderilor mixte şi celor cu proprietate străină le-au revenit 22,7% din investițiile utilizate în total pe țară, sau cu 2,3 puncte procentuale mai mult față de perioada similară a anului 2015, ceea ce confirmă interesul și încrederea investitorilor străini în plasarea investițiilor în țara noastră.

 

În acest context, aș vrea să menționez că Republica Moldova are o serie de avantaje investiționale: existența climatului fiscal favorabil, amplasarea geografică avantajoasă, accesul liber pe piața externă, forța de muncă calificată etc. Datorită acestor avantaje și măsurilor luate de Guvern, au fost atrase câteva proiecte investiționale majore, care intenționează să se extindă în următorii ani.

 

Un exemplu în acest sens este compania „Dra Draexlmaier Automotive” SRL, care activează în cadrul ZEL „Bălți” din anul 2010 și desfășoară proiectul investițional de producere a cablajului electric pentru automobile. Pînă în prezent această companie a făcut investiții în volum de 35 milioane dolari SUA.  De asemenea, în perioada 2016-2017 compania preconizează să realizeze investiții de încă aproximativ 35 milioane dolari SUA. În urma realizării proiectului investițional se planifică crearea a 2500 locuri noi de muncă.

 

Un al proiect investițional de importanță națională este cel desfășurat de  „GG Cables & Wires EE” SRL. Volumul investițiilor realizate la 1 ianuarie 2016 a atins cifra de 20 milioane dolari SUA, iar volumul vânzărilor realizate în perioada menționată s-a cifrat la 1,1 miliarde de lei. În momentul de față, la această companie activează 101 salariați, salariul mediu lunar fiind de circa 16 mii lei. În perioada 2016-2017 compania planifică investiții de 25 milioane dolari SUA. În urma realizării proiectului investițional se planifică crearea a 800 locuri noi de muncă.

 

Totodată, Guvernul întreprinde eforturi considerabile în vederea asigurării creării unui mediu avantajos pentru atragerea investițiilor, realizarea proiectelor investiționale și promovarea exporturilor. Ameliorarea climatului investițional al țării, creșterea atractivității țării în vederea amplasării investițiilor se regăsesc între sarcinile primordiale stabilite de Guvern. Cele mai importante probleme care trebuie soluționate în viitorul apropiat sânt legate de modernizarea infrastructurii existente, inclusiv celei de transport etc.; protecția investițiilor, inclusiv a proprietății; reducerea barierelor birocratice, inclusiv la exportul bunurilor etc.

 

Aș dori să relatez că, în aceste direcții deja s-au întreprins măsuri concrete pentru armonizarea legislației Republicii Moldova cu directivele UE, simplificarea procedurii de înregistrare a unei companii, perfecționarea cadrului legal fiscal și vamal etc.

 

Moldova oferă potențialilor investitori o gamă vastă de oportunități, localizate pe platforme industriale existente sau greenfield, susținute prin facilități prevăzute de legislație pentru parcurile industriale, zonele economice libere, Portul Internațional Liber ”Giurgiulești”, precum și de facilități fiscale de ordin general destinate agenților economici producători.

 

De asemenea, în vederea creării unui mediu investițional și mai atractiv, anul curent a fost aprobată Strategia națională de atragere a investițiilor și promovare a exporturilor pentru 2016-2020, care prevede un șir de măsuri menite să vină în întâmpinarea investitorilor străini.

 

În plus, întru facilitarea activității economice a investitorilor străini și întru soluționarea rapidă a posibilelor divergențe, a fost creat Consiliul  pentru promovarea proiectelor investiționale de importanță națională conform Hotărârii de Guvern nr. 585 din 12.05.2016.

 

Pentru perioada ce urmează, întru ameliorarea climatului investițional, Ministerul Economiei urmărește realizarea următoarelor obiective: implementarea Strategiei Naționale de atragere a investițiilor și promovarea exporturilor 2016-2020, reformarea și eficientizarea activității MIEPO (Organizația de Atragere a Investițiilor și Promovare a Exportului din Moldova), implementarea Reformei Regulatorii, care va elimina barierele administrative și normative și va facilita promovarea investițiilor, lansarea ghișeului unic, aplicarea Strategiei Naționale pentru Dezvoltarea IMM-urilor, a Foii de parcurs privind sporirea competitivității, vom accelera îndeplinirea angajamentelor asumate în cadrul AA/ZLSAC, etc.

 

Î.: În opinia Dvs., Republica Moldova poate deveni în viitor un stat prosper și sigur din punct de vedere economic, un stat din care oamenii să nu plece din cauza sărăciei pentru a-și căuta un viitor mai bun?

 

R.: Vreau să declar cu toată responsabilitatea că dacă vom avea stabilitate politică, susținerea cetățenilor și a partenerilor de dezvoltare, peste câțiva ani vom reuși să implementăm programele și strategiile de dezvoltare a țării, iar acest lucru ne va aduce, în final, stabilitate, prosperitate, reducerea sărăciei, transformarea Moldovei într-un stat prosper.

 

 

Va fi greu, deoarece ”moștenirea” primită de actualul Guvern nu este deloc ușoară, dar am demonstrat în aceste câteva luni că putem obține rezultate și în situații dificile. sunt ferm convins că lucrurile în Republica Moldova se vor normaliza și vom trece pe un trend ascendent de dezvoltare, cu un mediu de afaceri atractiv și prietenos celor care au idei antreprenoriale și cu imagine de țară recuperată atât pe plan intern, cât și internațional.

 

http://moldpres.md/news/2016/09/08/16007150