Titlu

Reorientarea comerțului /Interviu/
10/26/2017 - 17:15

Viceprim-ministrul, ministrul Economiei şi Infrastructurii, Octavian Calmîc, este convins că exporturile pe piaţa Uniunii Europene vor creşte în medie cu 15-20% ca urmare a îmbunătăţirii standardelor de calitate şi a creşterii competitivităţii produselor moldoveneşti. „Un rol primordial în acest sens îl vor juca proiectele de asistenţă externă care au drept scop ajustarea infrastructurii calităţii la standardele UE”, susţine ministrul Economiei.

 

Profit: Dle Calmîc, în ultimii ani volumul exporturilor către UE este în creştere. În opinia Dvs., în ce măsură Moldova poate spori exporturile către UE, având în vedere că în prezent această cotă constituie deja 65%?

 

Octavian Calmîc: După cum a fost deja demonstrat, Zona de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător (DCFTA) a deschis oportunităţi majore pentru Republica Moldova, atât în ceea ce priveşte accesul pe piaţă a bunurilor şi serviciilor pe care le oferă, cât şi în susţinerea şi încurajarea reformelor structurale necesare pentru sporirea competitivităţii economiei naţionale, prin preluarea standardelor europene. Astfel, conform datelor statistice, în 2014 ponderea comerţului cu ţările UE a constituit 49,5%, în 2015 – 63,4 %, iar în 2016 – 63,5%. Astfel, fiind înregistrată o creştere pozitivă în ponderea comerţului exterior cu UE.

 

În acelaşi timp, DCFTA urmăreşte scopul de a înlătura nu doar barierele tarifare în comerţul bilateral, dar şi cele netarifare, ceea ce lansează provocări şi oportunităţi pentru economia Republicii Moldova, în special, pe termen scurt şi mediu. Acest lucru stimulează consolidarea eforturilor pe ramuri, la penetrarea pe pieţele externe. Conform estimărilor efectuate, exporturile moldoveneşti vor creşte în medie cu 15-20%, ca urmare a implementării reformelor, în special, în domeniul asigurării celor mai înalte standarde de calitate pentru produsele moldoveneşti. Totodată, se pune accent şi pe competitivitatea produselor moldoveneşti cu cele din UE. La moment, autorităţile depun eforturi substanţiale pentru atragerea proiectelor de asistenţă externă care să contribuie la ajustarea infrastructurii calităţii la standardele UE, precum şi să ajute întreprinderile să producă mărfuri competitive.

 

Profit: Care sunt „punctele slabe” ale Republicii Moldova în comerțul cu UE?

 

O.C.: Numărul limitat de produse de origine animalieră care pot fi exportate din Republica Moldova în UE. Actualmente, Moldova are dreptul să exporte în UE doar trei produse de origine animalieră: miere de albine, produse de acvacultură şi praf de ouă. Autoritățile depun eforturi mari în vederea îndeplinirii tuturor cerinţelor sanitare necesare în vederea obţinerii dreptului de a exporta şi alte produse de origine animalieră adiţionale cum ar fi: ouă proaspete, carne de pasăre, produse lactate şi altele. Astfel, în vederea atingerii acestui scop urmează a fi întreprinşi o serie de paşi importanţi printre care armonizarea legislaţiei naţionale la cea comunitară, precum şi organizarea unor misiuni de evaluare de către instituţiile specializate din UE, care să constate faptul că legislaţia naţională este compatibilă cu cea din UE. Ulterior, ca o ultimă etapă ar fi evaluarea propriu-zisă a agenţilor economici exportatori. O misiune de evaluare în acest sens este preconizată pentru anul 2018.

 

Profit: Dar ce puteţi spune despre relaţiile comercial-economice actuale ale Republicii Moldova cu Federaţia Rusă? Cum arată acestea în cifre?

 

O.C.: Federaţia Rusă este şi va rămâne un partener strategic important pentru Republica Moldova, iar acest fapt îl demonstrează statistica comercială cu această ţară. Astfel, conform datelor statistice, în ultimii 3 ani, Federaţia Rusă rămâne al doilea partener comercial al Moldovei atât la export, cât şi la import. Schimburile comerciale ale Moldovei cu Federaţia Rusă s-au cifrat în anul 2016 la $768,37 mil. Totodată, vreau să menţionez faptul că urmare a măsurilor tarifare impuse unilateral de către Federaţia Rusă, în special, introducerea taxelor vamale pentru importul mărfurilor originare de pe teritoriul Moldovei la 19 categorii de mărfuri, care constituie 80% din toate produsele exportate pe această piaţă, precum şi măsurilor netarifare aplicate din motive sanitare şi fitosanitare, exporturile în Federaţia Rusă au înregistrat în ultimii trei ani o scădere cu circa 40%. În ceea ce priveşte, exporturile în perioada ianuarie-iunie 2017, acestea au înregistrat o valoare de $116,6 mil., fiind în creştere cu 20%. Importurile s-au cifrat la $261,2 mil., majorând-se cu 4%. Este necesar de menţionat, că la momentul actual un număr limitat de companii au obţinut dreptul de a exporta vinuri, fructe, carne şi produse procesate din carne şi conserve. Totodată, vreau să subliniez că în baza Planului de acţiuni privind relaţiile comerciale moldo-ruse pentru anii 2016-2017, se depun eforturi conjugate de autorităţi pentru înlăturarea măsurilor restrictive unilaterale.

 

Profit: Ar putea Republica Moldova să recâştige pe viitor cel puţin jumătate din piaţa vinicolă a Rusiei sau ar trebui să uităm o dată şi pentru totdeauna despre acest lucru?

 

O.C.: Restricţiile impuse de către Federaţia Rusă în sectorul vitivinicol au avut un puternic impact asupra economiei naţionale. Astfel, putem spune cu certitudine că potenţialul de export al Republicii Moldova depinde mult de reorientarea geografică a comerţului exterior.

 

Exportul produselor vinicole pe parcursul ultimilor trei ani a fost reorientat preponderent către piaţa europeană, dar şi către celelalte ţări ale lumii, în special, piaţa chineză. Astfel, în anul 2016 au fost exportate produse vinicole în valoare de $107 mil. Exportul acestora către ţările UE a constituit 33,72%, către China – 8,16 %, iar către Federaţia Rusă – 10%, din totalul exporturilor produselor vinicole din RM. În anul 2015, acestea s-au soldat cu $97,7 mil., dintre care exporturile către UE au constituit circa 31,1%, către China – 6,05%, iar către Federaţia Rusă – 9,33%. În anul 2014, totalul exporturilor produselor vinicole din RM a însumat circa $11,83 mil., dintre care 25% au fost exportate în UE, 9,08% către Federaţia Rusă, şi 4,2% către China.

 

Prin urmare, în vederea oferirii posibilităţii de explorare a unor noi pieţe de desfacere, pe lângă cele tradiţionale, Ministerul Economiei şi Infrastructurii elaborează diferite analize care au drept scop identificarea unor noi pieţe de export a producţiei vinicole cum ar fi piaţa chineză, japoneză, ţările EFTA (Elveţia, Islanda, Liechtenstein şi Norvegia) etc.

 

Profit: Dle Calmîc, la general cum aţi caracteriza starea economică a Republicii Moldova?

 

O.C.: Avantajul principal pentru economia Republicii Moldova este poziţia geografică şi existenţa unei economii de piaţă. Moldova este unica ţară care oferă posibilităţi de comerţ liber atât pe piaţa comunitară europeană, cât şi cea din spaţiul Comunităţii Statelor Independente (CSI), datorită semnării Acordurilor de Liber Schimb. Astfel, Moldova a devenit un pod de legătură dintre Vest şi Est, lucru care facilitează circulaţia liberă a mărfurilor, creşterea schimburilor comerciale dintre diferiţi parteneri.

 

Agenda Guvernului şi Ministerului Economiei şi Infrastructurii pe termen scurt şi mediu cuprinde toate sectoarele economiei naţionale. În acest scop, un obiectiv major reprezintă crearea unui mediu favorabil pentru activitatea agenţilor economici locali şi străini, atragerea investiţiilor şi crearea unui climat favorabil investiţional, deschiderea reprezentanţelor economice pe lângă ambasadele Republicii Moldova peste hotare, pentru dezvoltarea şi extinderea relaţiilor comercial-economice cu statele lumii. De asemenea, se preconizează implementarea unei reforme ample în domeniul reglementării businessului, în special, pentru a elimina intervenţia nejustificată a organelor de control, reduce barierele cu care se confruntă mediul de afaceri la deschiderea unei afaceri şi obţinerea actelor permisive. În urma reformei planificăm reducerea cheltuielilor, simplificarea procedurii de reglementare şi eficientizarea activităţii instituţiilor de stat abilitate cu funcţii de control.

 

Ceea ce ţine de situaţia macroeconomică în Republica Moldova, aş vrea să menţionez că se preconizează o creştere a PIB-ului cu 4-4,5%. În acest scop, promovăm exportul şi atragem investiţii străine.

 

Profit: Ministerul Economiei se aşteaptă la venirea unor investitori serioşi în viitorul apropiat?

 

O.C.: În prezent, se realizează tot mai multe proiecte investiţionale în sectorul real al economiei, în proiecte industriale mari, orientate spre export. Aici vorbim despre companii cu renume precum Draexlmaier, Sumitomo, Fujikura, Gebauer&Griller. Aceste companii deja activează în Moldova, urmând să se extindă. Însă, sunt şi companii noi care intenţionează să investească în Republica Moldova. Negocierile cu acestea se află la o etapă avansată. Totuşi, acest proces este în creştere, în special, în cadrul Zonelor Economice Libere, care constituie o atracţie pentru investitorii străini şi autohtoni, activitatea cărora este preponderent orientată spre producţia industrială cu valoare adăugată înaltă, destinată exportului. Potrivit situaţiei pentru primul semestru, aceştia deţin un volum de investiţii de circa $305,3 mil. şi 9205 angajaţi.

 

Pentru anul 2018 planificăm realizarea a patru proiecte mari. Acestea se află la o etapă avansată de discuţii, având un potenţial investiţional de circa $70 mil. Mizăm ca până la sfârşitul anului curent să avem şi contractele semnate.

 

Astfel, pentru perioada 2018 – 2019 valoarea investiţiilor realizate în cadrul ZEL este prognozată să atingă cifra de $300 mil. şi crearea a peste 10 mii locuri noi de muncă.

 

Profit: În ce sectoare ale economiei intenţionează să vină noii investitori?

 

O.C.: Orice investiţie în orice domeniu este binevenită. Planificăm să atragem o gamă largă de investiţii în mai multe domenii, în special, în cele şapte sectoare prioritare stabilite în Strategia investiţională 2016-2020. Totuşi, specificul economic şi al pieţei forţei de muncă recomandă pentru investiţii industria IT, resurse umane (callcenters), industria uşoara şi mai nou industria automotive (componente pentru maşini, electronice etc.).

 

Profit: Pe cât de importante sunt facilităţile pentru investitori?

 

O.C.: Facilităţile oferite investitorilor sunt importante, dar nu esenţiale. Stabilitatea legislativă, politică, socială este ceea ce contează, fiind un lucru primordial pentru o dezvoltare durabilă, la fel precum şi o politică de stat transparentă, reducerea barierelor pentru o activitate eficientă şi competitivă, inclusiv un nivel scăzut al corupţiei. În acelaşi timp, existenţa infrastructurii şi cooperarea businessului cu autorităţile administraţiei centrale şi locale, de asemenea, reprezintă un element important. Aceşti factori sunt fundamentali atât la nivel european, cât şi global. Ulterior, după importanţă intră în vigoare cel de-al treilea factor - forţa de muncă ieftină şi calificată, politica fiscală favorabilă, alte facilităţi.

 

Profit: Ce întreprinde statul în vederea susţinerii proiectelor investiţionale?

 

O.C.: În acest sens, Guvernul a instituit Consiliul proiectelor investiţionale de importanţă naţională. Acesta a fost creat în scopul realizării proiectelor investiţionale strategice, care influenţează economia naţională şi asigură o dezvoltare social-economică stabilă a ţării. Vor fi selectate, în mod prioritar, proiectele de investiţii realizate în cadrul contractelor de parteneriat public-privat sau în cadrul altor contracte directe cu autorităţile administraţiei publice.

 

Conform mecanismului de activitate al Consiliului, Ministerul Economiei şi Infrastructurii va acumula propunerile ce urmează a fi incluse în Lista proiectelor investiţionale de importanţă naţională. Acestea vor fi expertizate şi monitorizate de ministerul de profil şi, ulterior, discutate în cadrul şedinţelor. Totodată, la necesitate, la aceste întruniri vor participa experţi, reprezentanţi ai investitorilor şi potenţiali investitori. În urma analizei activităţii desfăşurate de întreprinderile monitorizate, Consiliul va veni cu măsuri de soluţionare a problemelor identificate, precum şi cu propuneri de modificări legislative pentru a elimina barierele din calea mediului de afaceri şi a stimula fluxul de investiţii străine directe şi naţionale strategice în economia naţională.

 

Pentru a fi considerate proiecte investiţionale de importanţă naţională, acestea trebuie să cumuleze cel puţin trei dintre criteriile stabilite de Consiliu. Printre ele se numără necesitatea de a asigura soluţionarea sarcinilor strategice, primordiale pentru stat, economia naţională şi populaţie, volumul investiţiilor să fie de cel puţin un milion dolari, să creeze un număr semnificativ de noi locuri de muncă şi să utilizeze tehnologii şi echipamente inovatoare.

 

Consiliul este condus de Prim-ministrul Republicii Moldova, iar din componenţa acestuia fac parte conducătorii ministerelor şi agenţiilor cu care investitorii interacţionează cel mai des. În anul curent, Consiliul a aprobat includerea în Lista proiectelor investiţionale a 12 companii cu capital străin din Republica Moldova.

 

Profit: În prezent, există contracte de parteneriat public-privat în derulare la nivel naţional?

 

O.C.: Actualmente, în Republica Moldova sunt în derulare o serie de proiecte de parteneriat public-privat. În domeniul construcţiilor sociale pentru angajaţii din sectorul bugetar, sunt în derulare trei contracte de parteneriat public-privat (PPP), care au drept scop asigurarea cu spaţiu locativ de serviciu a colaboratorilor Armatei Naţionale şi ai Ministerului Apărării, inclusiv locuinţe la preţ redus pentru angajaţii Ministerului Apărării şi Academiei de Ştiinţe a Moldovei.

 

În cadrul primului contract PPP, a fost construit un bloc locativ cu 111 apartamente de serviciu amenajate la cheie, care sunt destinate colaboratorilor Armatei Naţionale şi Ministerului Apărării. La sfârşitul anului 2015, conform prevederilor contractuale acest bloc de locuit a fost transmis partenerului public. Pe parcursul implementării contractului încheiat de Academia de Ştiinţe a Moldovei, până la moment a fost dat în exploatare Blocul de cămine a Universităţii Academiei de Ştiinţe a Moldovei, pentru care partenerul privat a finisat lucrările de construcţie-montaj în valoare de 30 mil. lei. De asemenea, sunt în desfăşurare lucrările de construcţie a celorlalte blocuri locative.

 

Un alt contract de parteneriat public-privat, în domeniul prestării serviciilor calitative de hemodializă convenţională şi hemofiltrare, derulează în cadrul Intituţiilor Medico-Sanitare Publice şi anume: Spitalul Clinic Republican, Centrul Naţional Ştiinţifico-Practic de Medicină Urgentă şi Institutul Mamei şi Copilului. Valoarea planificată a contribuţiilor, care urmează a fi transferate partenerului public pe parcursul implementării contractului PPP, reprezintă o plată anuală în mărime de 5% din toate veniturile partenerului privat, obţinute pe parcursul anului fiscal.

 

Contractul de concesiune a activelor aflate în gestiunea Î.S. „Aeroportul Internaţional Chişinău” şi a terenului aferent acestora a fost încheiat în scopul asigurării cetăţenilor cu servicii aeroportuare moderne şi de înaltă calitate. Până la moment, au fost efectuate lucrări de îmbunătăţire şi extindere a terminalului, modernizare a pistei şi iluminare a aerodromului. A fost construită şi amenajată parcarea auto multietajată, cu o capacitate de aproximativ 800 locuri de parcare.

 

Ministerul Mediului, în calitate de partener public a încheiat contractul de concesionare a lucrărilor de explorare geologică a hidrocarburilor pe teritoriul Republicii Moldova, care are drept scop eficientizarea şi diversificarea resurselor energetice ale Republicii Moldova, urmând obiectivul reducerii dependenţei de importurile resurselor de energie primară şi îmbunătăţirea siguranţei în aprovizionare, precum şi diversificarea surselor de producere a energiei, tehnologiilor şi infrastructurii.■

 

Revista ”Bănci și Finanțe” nr. 10 (www.profit.md)